sâmbătă, 14 iunie 2014

#bluesky


  Aerul rece de afara ma invaluie, mireasma noptii se prelinge pe geam, pe langa mine, mangaindu-ma incet. Sau poate tu ma atingi usor iar eu nu fac diferenta dintre placerea care mi-o provoaca linistea aceea sau placerea care simt ca urmeaza. Ceva imi aluneca pe brat, o caldura usoara, o mangaiere, un fior imi traverseaza corpul tensionat. Inchid ochii si incerc sa ma calmez. Ma concentrez pe sunetul care il scoate inima mea. Bate puternic, adrenalina pulsand ca o nebuna.
  Simt cum alunec incet pierzandu-ma in propriile ganduri. Imi dau capul pe spate, ma apropii de tine, vreau sa iti simt rasuflarea pe piele, sa stiu ca esti acolo. Mana ta peste mana mea, ma strangi tare de parca nu crezi ca sunt acolo. Dar sunt, sufletul meu prezent, invaluit de emotii puternice, comite greseli neimaginabile pentru tine.
  Ma intorc si te iau in brate, vreau sa te simt langa mine, vreau sa imi plimb mainile peste corpul tau, sa iti invat fiecare particica, sa iti invat gustul. Oh.. gust dulce ca un vin rosu. Vin, vin la tine ca tentatia e grea, ma apasa pe umeri, ma impinge spre tine. Zambesc fara sa vreau, stiu ca s-ar putea sa regret dar m-am saturat sa te am doar in vis, vreau sa stiu mai multe, vreau sa te stiu pe tine. De ce iti place sa ma chinui ? Nu inteleg de ce ma simt asa bine, totul e in ceata, cred ca nu gandesc rational, mana mea te mangaie pe spate, imi plimb unghiile lasand urme bine meritate, iti simt parul printre degete si strang tare, te sarut pentru ca deja imi e dor de dulceata care o detii. Incep sa inspir si sa expir din ce in ce mai repede, astept sa se schimbe ceva in sufletul meu. Durere... durerea care te face sa te simti bine, durerea din suflet care te face sa zambesti incontrolabil, durerea de dor. Rasuflarea mi se taie, gura mi se intredeschide usor cautand lacoma aer, buzele-mi sunt umede sau nu, nu realizez pe deplin daca mai traiesc pentru ca am incetat sa mai respir. Ce mai conteaza.. chiar te am, aici, langa mine, ma adori ca intr-un vis si ma saruti cu putere, imi dai tu aer sa traiesc clipa, sa ma bucur de tine, de aroma care pluteste in aer, de linistea care se lasa dupa si de inimile noastre care revin la normal dupa ce au fost supuse la cel mai greu test...

" Trixie Whitley - Breathe you in my dreams "

miercuri, 30 octombrie 2013

Awakened

  Si zambetul mi se largeste din ce in ce mai tare, o invazie de ganduri roz ma invaluie iar, miroase a buchet de trandafiri chiar daca nu am primit unul si simt o atingere calda chiar daca nu e nimeni langa mine. Defapt atingerea e pe inima, o mana calda si iubitoare ce o protejeaza, iar mirosul e doar in mintea mea provocat de ganduri rosii cu spini. Imi ridic mana la par si il desfac lasandu-l in bataia vantului. Ridic privirea la cer si incep sa tip de bucurie, fara nici un motiv. Oare stiu de ce sunt asa de fericita? Stiu pentru ca sunt indragostita nebuneste si inima explodeaza in mine.
  Imi era dor de sentimentul asta, de bucuria asta care te face sa uiti de tot ce iti face rau, de dorinta asta mare de a face tot ce poti pentru persoana iubita. Imi era dor sa transmit un zambet la toti prietenii si imi era dor sa imbratisez lumea doar pentru ca ma simt bine. Stiu ca poti fi asa doar cand iubesti. E atat de rar sentimentul asta in ziua de azi ca iti e frica sa te lasi purtat de val, sa nu-ti pese de ce spune restul, sa faci ce-ti trece prin minte, sa te consideri cel mai puternic.
 E un dar primit de oamenii care merita si darul chiar ramane in viata lor daca stiu cum sa aiba grija de el.

"It's like I've been awakened
Every rule I had you breakin'
It's the risk that I'm takin'
I ain't never gonna shut you out"

marți, 24 septembrie 2013

Amar .


  Nu inteleg de ce ma simt asa groaznic ? E un sentiment mizerabil ce imi invaluie sufletul ca un perete construit pentru cele mai urate batalii ale vietii. Un sentiment dureros, te face sa cazi in genunchi, sa duci o mana la inima si sa tragi de tricoul de pe tine strigand dupa ajutor. Ridici fata brazdata de lacrimi la cer si rogi un inger sa te pazeasca, cersesti mila si indurare pentru suferinta care o porti pe umeri, incepi sa zgarii parchetul din cauza arsurii din tine. Focul te mistuie pe dinauntru, o iubire interzisa si plina de dorinta care arde din fiecare parte, o iubire care face ravagii in sufletul omului doar pentru ca nu e completa, doar pentru ca cele doua suflete sunt separate atata timp. As vrea sa uit tot, pe tine, pe restul, problemele care ma inconjoara, totul ! Insa ceva inauntrul meu nu ma lasa, ma impedica dorinta de a fi fericita. Nu pot sta intr-un colt plangand cand pot sa infrunt fiecare grija, fiecare cuvant, fiecare dorinta ascunsa. Imi doresc sa fie mai usor, insa, cu cat e mai greu acum, cu atat e mai dulce momentul in care voi invinge !
 

luni, 19 august 2013

Confruntare



-Cred ca ar trebuii sa te relaxezi.
  Incep sa ma gandesc la asta. Un gand nou naste inauntr-ul meu prinzand viata si formandu-si radacini puternice. Inchid ochii si ma las pe spate insotita de un val de aer rece.
  Si lumea e mai simpla. Viata e ca un drum la o cofetarie. Intalnesti multi oameni pe strada, povestesti ce s-a mai intamplat, zambesti necontrolat, te opresti, respiri si te uiti la cer. Vezi o pasare si te gandesti cum ar fi de ai fi tu atat de liber precum sufletul acela. Zburand si ciripind prin paduri, mirosind a brad si stralucind la lumina lunii. Dar tu lasi capul in jos si iti continui drumul spre cofetarie pentru ca asa ceva nu e posibil. Insa eu nu fac acelasi lucru ca tine, lasand dorintele si concentrandu-ma pe nevoi, ci vreau sa fiu diferita, sa incerc lucruri noi, asa ca ma asez in mijlocul drumului si imi las sufletul sa iasa din carapace si sa cutreiere liber ca o pasare. De ce mi-as continua drumul fara sa dau importanta dorintei de a fi libera ca o pasare? Pentru ca nu e posibil asa ceva? Eu sunt sigura ca e posibil deoarece acest lucru se intampla chiar acum: cutreier pe unde ma poarta sufletul si zambesc. Ma ridic in picioare multumita de faptul ca mi-am implinit dorinta si imi continui drumul care pare mai luminos si mai linistit. Poate ar trebuii sa ma ingrijorez de prajiturile de la cofetarie insa de ce as face-o? Ma voi oprii la fiecare dorinta si o voi indeplinii si daca ajung prea tarziu la cofetarie si nu mai gasesc prajituri astept pana se fac altele, daca e inchis astept pana deschide din nou pentru ca e sfarsitul vietii, locul unde ajungi in final si unde ramai, locul perfect in care poti astepta. Asa ca, de ce sa nu-ti indeplinesti dorintele pe parcursul vietii? De ce sa te grabesti sa ajungi la cofetarie cand acolo trebuie sa stai si sa astepti tot timpul? Poate ar fi bine sa ma simt si mai fericita si pe drum !
  Deschid ochii si zambesc. Ma ridic in picioare cu o noua pofta de viata si cu greu ma abtin sa nu sar in sus de bucurie.
  -Multumesc, soptesc eu cu un zambet intins pe toata fata dupa care o iau la fuga sa-mi indeplinesc niste vise.

sâmbătă, 10 august 2013

Pastreaza visul .


  Doresc sa schimb ceva in viata mea. Doresc sa fiu mai fericita, mai optimista, invaluita intr-o aura de un auriu orbitor. Lumea sa o observe cu ochiul liber si eu sa le observ incantarea. Sa transmit ganduri bune prin fiecare por lumii intregi. As vrea sa imbratisez fiecare persoana si sa-i spun cat de importanta e in univers, sa strang mana fiecarei batrane simtind caldura unei batraneti linistite, sa ofer o bautura rece bunicilor de pretutindeni care au trecut cu greu prin viata si au ajuns intr-un final in acel scaun vechi inconjurat de nepoti.
Cu gingasie as tine in brate un bebelus privindu-l cum gangure si vorbindu-i calm si linistitor. As sta langa o gradinita observand copii cum se cearta pentru lucruri nesimnificative, impacandu-se peste trei secunde ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.
  M-as plimba pe strada si as evapora toate lucrurile rele din jurul oamenilor. As vrea sa merg intr-un loc in care fumul de tigara nu se extinde in fiecare colt, aerul sa aiba miros de flori, oamenii vorbind unuii cu ceilalti fara a conta diferentele. In parc sa te invaluie un fum dulceag de dragoste pura si zambete pline de dragoste din partea indragostitilor.
  Orice om sa aiba pe cineva alaturi pentru a invinge provocarile vietii, orice copil sa aiba parinti iubitori si orice animal sa fie respectat pentru iubirea purtata stapanului. Sa fii rasplatit cu un zambet pentru lucrurile bune care le faci si sa fi mai fericit pe zii ce trece.
  Multe lucruri bune mi-as dorii si cred ca si restul lumii, si totusi, de ce nu se intampla asta ?

miercuri, 15 mai 2013

iubire & fericire

  Ganduri ciudate si aducatoare de furtuna se strang in jurul meu. Poate altii fumeaza tigari si iarba insa eu mi-am fabricat singura doza mea de iubire si curiozitatea m-a impins sa o fumez si sa devin dependenta. Si vroiam sa simt din nou acei fluturasi gingasi si sentimentul acela ca traiesc pentru cineva insa dragostea nu e un fum roz sau rosu si fluturasii aceia nu sunt gingasi ci te rod pe dinauntru. Nu ai numai sentimentul ca traiesti pentru cineva ci ai un talmes balmes de sentimente ca un vartej in jurul tau. O parte din oameni au prilejul de a gusta din iubirea si fericirea pura insa restul pot fi prinsi intr-un glob de cristal si invaluiti de o ceata gri si suferinda.
  Eu insa nu stiu din ce categorie fac parte si mi-as dorii sa nu mai am sentimentul acela de frica stiind ca fericirea nu dureaza mult pana e sparta de o suferinta grava. De ce te-ai mai indragostii daca fericirea nu tine mult iar dezamagirea e mai mare a doua oara? De ce ai mai iubii daca nu toti oamenii pot fi fericiti si ai avea nenorocul sa fi unul din ei? Se spune ca iti faci singur soarta dar nu poti controla gandurile oamenilor din jurul tau si cred ca ei au un rol important in viata ta.
  Si privesc pe geam cu gandul in alta parte, simtind parca viata cum alearga pe langa mine, simtindu-ma pustiita si ingrozita totodata de ce va urma. Vreau sa termin cu toate astea, sa mearga totul de la sine, sa ma inchid in mine, cu gandurile negre inchise intr-un sertar al mintii si lasand praful sa se aseze pe ele. Sa uit de totul din jurul meu si sa raman cu privirea pe fereastra tot restul vietii prinsa la limita dintre vis si realitate unde imi fabric singura lumea mea. Insa o soapta ascunsa in coltul mintii nu ma lasa sa intru in acea coma ci ma ridica de fiecare data cand alunec in abis inundadu-ma cu o speranta cat de mica. Trezirea poate fi ametitoare si dureroasa insa acea speranta se infinge in suflet si nu mai iasa pana cand nu primeste doza de fericire.
  Si asa ma trezesc din nou din vis, sunt fericita pana durerea reapare si ma trimite inapoi. Totul ramane un ciclu.. un ciclu care va dura la nesfarsit.

sâmbătă, 11 mai 2013

Momente


  Si am sentimentul acela ca nu vrei nimic insa cuvintele tale imi demonstreaza cu totul o alta teorie. Simt cum te apropii de mine, cum tin bratele deschise de fiecare data, chiar daca se intampla o groaza de lucruri urate, chiar daca imi jur ca nu o sa o mai fac, tot te las sa imi furi sufletul. Si stiu ca am sa regret mai tarziu dar cand iti vad chipul zi de zi, cand ma lasi fara aer, ma lasi cu gura cascata si cu o ceata de fluturi in stomac care vajaie nebunatic, nu mai pot sa gandesc limpede rezultand astfel o catastrofa de sentimente in mintea si sufletul meu deja zgariat si torturat. Nu cred ca iubirea poate fi mai dureroasa de atat in momentele sale prost create dar sunt sigura ca, pe cat de dureroasa e, pe atat de dulce e in momentul sau mai glorios si mai presus.
  Si ma enerveaza la culme cand sentimentele mele inca nu sunt cunoscute de tine, sau poate nu vrei tu sa lasi aceasta impresie, si totusi doare cand nu vorbesc cu tine stiind ca nu esti atat de departe sau esti chiar langa mine, si mai doare si cand ma faci sa cred ca sunt cea mai importanta persoana din acest univers infinit si apoi o lasi balta pana in urmatoarea zi cand imi iei inima in acelasi mod.
  Nu stiu ce e cu mine insa ador sa iti urmaresc privirea aceea jucausa in timp ce glumesti cu altii dar si privirea ta serioasa si plina de subinteles cand te uiti la mine. Urasc felul in care o arsura din piept se raspandeste in tot corpul si inima o ia la fuga parca vrand sa ajunga la tine. Dar, dupa cum se spune, de la ura la iubire e doar un pas astfel ca acest sentiment din adancul meu care se trezeste asa brusc e un sentiment care imi reaminteste ca traiesc, ca ar trebuii sa fiu fericita si ar trebuii sa iubesc cu cea mai mare pasiune de care e capabila un om.

sâmbătă, 13 aprilie 2013

Fea !


  Cobor scarile si ma indrept in fuga catre poarta. Apuc clanta si trag de ea cu repeziciune si, grabita, pasesc in strada. Ma opresc timp de o secunda sa imi trag sufletul, moment in care il vad acolo... proptit pe motocicleta aia neagra si aducatoare de furtuna. Sta asa cu capul aplecat uitandu-se la un trandafir rosu splendid din mana lui. Imbracat asa in blugi stramti negri, tricou negru si mirifica geaca de blugi neagra, te lasa efectiv lata, te face marioneta lui, o papusa cu care se joaca doar cand ii vine cheful. Insa, azi, eu nu aveam in plan sa ma las fascinata de textura perfecta a corpului sau de comportamentul sau de baiat rau asa ca mi-am ridicat barbia si pieptul mandra si mi-am continuat de drum.
  Doua maini ma apuca de brate si nu ma lasa sa mai fac un pas in plus. Simt cum caldura mainilor se transfera in bratele mele impreuna cu firisoare electrizate de dorinta si ma inmoi incet gemand in sinea mea. Ma trag mai departe pentru a nu ma mai atinge si imi fac curaj sa ii intalnesc privirea aceea care iti topeste inima pana ajunge jos de tot... arzandu-te puternic. Ochii lui ma priveau curiosi si usor amuzati in timp ce imi intinde trandafirul de un rosu sangeros. Raman in loc nestiind ce sa fac si ma holbez cu nesimtire la trandafir de parca in orice moment s-ar putea transforma intrun sarpe veninos. Imi ridic privirea spre el la timp cat sa il vad cum isi da ochii peste cap si ofteaza. Oare ce inseamna asta? Arunca trandafirul si se indreapta spre motocicleta lui.
  Era momentul perfect in care ar fi trebuit sa ma intorc pe calcaie si sa plec prefacandu-ma ca nu sa intamplat nimic insa ceva ma tinea locului. Ceva ma impingea de la spate. Am facut cativa pasi nesiguri pana am ajuns in fata lui.
  - Ce faci? il intreb cu tremur in voce.
  - Tu ce crezi ca fac aici, urato ? raspunde el cu un zambet in coltul buzelor.
  Imi dau ochii peste cap si dau sa ma intorc insa el ma prinde de incheietura mainii si ma trage spre el. O mana i se aseaza in scorbitura gatului pe cand cealalta se aseaza pe talia mea tragandu-ma mai aproape. Imi depune un sarut usor pe buze care ma face sa ma infior si sa tremur de dorinta. Il apuc de geaca si il trag spre mine gemand pe buzele lui iar el ma ridica si ma pune pe motocicleta aceea care era surprinzator de stabila. Il inconjor cu picioarele in timp ce ne sarutam salbatic, in timp ce mainile lui umblau frenetic pe mine.
  Il adoram in momente ca astea.. ii simteam pasiunea si poate.. iubirea din suflet. Insa el nu era asa, si eu nu l-as putea schimba pentru nimic in lume dar in momentul acesta nu mai conta nimic pentru ca el era al meu si eu eram a lui, fericiti amandoi pentru o perioada scurta de timp si totusi memorabila.

sâmbătă, 9 martie 2013

Girl on fire



  Stau rezemata de perete cu o mie de ganduri vajaindu-mi prin cap. O durere imi strapunge umarul asa ca inchid ochii si ma gandesc la ce s-a intamplat. A fost atat de.. bine ! Oarecum.. Ar trebuii sa fiu nervoasa, sa tip la el, sa urlu, sa ma agit si sa nu mai il caut insa tot ce imi facea, in loc sa mi se para oribil, mi se parea mai dulce intr-un mod aparte. Nu puteam sa fiu nervoasa pe el. Privirea lui care parca ma mangaie uneori e asa de inocenta si ma inmoaie de fiecare data, facandu-ma sa cedez.
  Il uram inainte, sau asa credeam eu. Simteam ceva inauntrul meu, ceva ce nu era de bine iar eu credeam ca e ura si dezgust dar stiam defapt cum e ura iar acest ceva era mai diferit. Ma faceam sau ma obligam totusi sa cred ca e ura, nu vroiam sa il accept, nu vroiam sa il vad. Si toata "ura" aceasta a disparut intr-o zi. O zi in care eram atat de prabusita mintal incat nu mai aveam puterea sa imi impun sa il urasc. Si atunci mi-am lasat sentimentele care erau ascunse bine sa izvorasca in mintea mea, sa ma inunde cu bucurie si iubire si sa ma faca sa zambesc necontrolat.
  Impactul realitatii care m-a izbit dintr-o data m-a purtat pe o alta aripa a vietii pe care mai fusesem inainte si pe care, de asemenea, ajunge oricine, cred eu. Insa aceasta aripa este atat de fragila incat se poate destrama in orice moment asa ca nu am ramas acolo o vesnicie. Bucuria enorma, insa, a ramas in mine cladind noi sentimente cu urmari rele si bune.
  Imi dau seama acum de ce am vrut sa ascund aceste sentimente cu atata vointa. Stiam ca se vor intampla lucruri urate care ma vor durea, si totusi, au fost prea puternice iar eu am fost, si inca sunt, prea slaba. Mi-as fi dorit sa fie diferit, sa ma inteleaga, sa nu-mi mai faca atata rau dar cred ca de aceea m-am si indragostit.
E diferit, si acest lucru ma duce la disperare.
  Uneori simt ca imi e atat de drag de el, simt ca as vrea sa il fac sa inteleaga, mai ales atunci cand e in bratele mele, atunci cand ii simt caldura corpului, cand as vrea sa il strang in brate si sa il doara. Dar niciodata nu se v-a intampla un lucru bun pentru mine sau pentru noi fiindca suntem diferiti si cu dorinte atat de opuse unele fata de celelalte. Stiam ca sentimentele acestea sunt departe de a fi bune insa fericirea care o simt acum nu am mai simtit-o de mult si vreau sa am parte de ea cat de mult pot.

joi, 10 ianuarie 2013

Incomplete


  Fragment din cartea Nopti de patima ( Seria: Fratia pumnalului negru ) de J. R. Ward




 " Dupa o vreme indelungata, Beth inalta capul. Isi linse buzele. Deschise ochii.
  Wrath o privea fascinat. La gat i se observa o rana deschisa.
  -Oh, Doamne, ce ti-am facut? exclama ea si intinse mana sa opreasca sangele care i se prelingea din vena.
  Wrath ii duse degetele la buze si le saruta.
  -Ma accepti ca hellren?
  -Poftim? zise ea, inca buimaca.
  -Casatoreste-te cu mine.
  Beth se uita la gaura din gatul lui si simti ca i se face rau.
  -Pai... eu... .
  Durerea se abatu asupra ei, naprasnica si infernala. O dobori. O duse in pragul agoniei. Beth se indoi de mijloc si incepu sa se rasuceasca pe pat.
  Wrath se ridica imediat si o aseza pe genunchii lui.
  -O sa mor? suspina ea.
  -Nu, leelan. Nu mori. O sa-ti treaca, ii soptii el. Dar va fi urat.
  Intregul sistem digesitv al lui Beth parea cuprins de convulsii succesive si femeia se prabusii pe spate.
[...]
  Wrath nu se misca de langa ea in tot acest timp.

           ***

  Wrath resui sa respire normal candva dupa ora trei dimineata.
  In sfarsit, Beth se linistise.
  Si nu era o liniste mortuara, ci acea aclamie de dupa o furtuna teribila.
  Cu cat curaj infruntase totul! Indurase durerea fara scancete ori plansete. Pana si el se rugase ca tranzitia sa se sfarseasca odata.
  Beth scoase un sunet ragusit.
 -Ce doresti, leelan? spuse el, apropiindu-si urechea de gura ei.
 -Dus.
 -Imediat.
[...]
  Wrath o saruta si o aseza pe canapea. Dupa aceea, trase cearsafurile ude de pe pat si husa de protectie a saltelei. Facutul patului se dovedi un chin. Descoperii cu greu asternuturile curate si ii veni si mai greu sa le intinda cum trebuie. Cand, in cele din urma, ispravi, o lua pe Beth de pe canapea si o culca pe satinul racoros si proaspat.
  Geamatul ei de placere era cel mai frumos compliment pe care il primise vreodata.
  Wrath ingenunche la marginea patului, abia atunci constatand ca era ud leoarca.
  -Da, rosi ea, in soapta.
  El o saruta pe frunte.
  -Ce anume, leelan?
  -Ma casatoresc cu tine. "

hellren = Barbat-vampir casatorit cu o femeie.
leelan = Termen afectuos, tradus liber prin "draga mea".

miercuri, 9 ianuarie 2013

Doar adevarul ..


Autor: al meu cel mai bun (si nebun) prieten, Bogdan. Tine-o tot asa !! :-*

"Uneori ma simt singur.. dar sigur de faptul ca
Vei fi iubita mea si nu doar o amica la o Adica
Cine zice ca cica nu o sa mearga mult o sa le zic ca..
Sunt sigur de asta , ne intelegem bine mamii
Iesim ne plimbam asa vor trece anii
simt c'am universul la picioare uite stelele
Toate's pentru tine, acum trage jaluzelele
Reducem vorbele, ridicam soaptele
Gata cu vorba acum vorbesc doar faptele
Decorul mi lai facut color, atat de colorat
Inainte era tot gri, acum l'ai schimbat
Privim apusul de parca ar fi ultimul
Dar stiu ca si maine o sa ma iubesti tot tu
Inima mi'e pusa pe toba care tine ritmul
Tu tine'ma de mana, eu vreau sa fiu ultimul.
Sunt cu capu'n nori de cand te'am cunoscut
Nu stiu ce mi'ai facut dar imi placi asa de mult
Sii cum vorbesti, cum zambesti ma ametesti
Ar fi un miracol sa'mi spui ca ma iubesti
Parca visez si sunt in cel mai tare film
Te iau de mana si plecam in lume sa calatorim
C'am luat bilete spre paradis
Azi sunt cu tine traiesc cel mai tare vis
Imi inchid telefonul nu imi pasa cine suna
Lasa'mi mesaj, azi sunt plecat pe luna
Lasati grijile, probleme cat esti cu mine
Te tin in brate de azi pana maine
Vorbim des prin mesaje sau la telefon
Ma trezesc cu tine si tot cu tine adorm
Nu aud nimic din ce spun altii, asta'i culmea
Doar tu esti soarele ce'mi lumineaza lumea."

joi, 3 ianuarie 2013

Intotdeauna !


  Hmm, s-au intamplat atat de multe, stau si ma gandesc, atatea momente frumoase printre care si momente nu atat de frumoase, amintiri care ne v-or bantuii pe parcursul drumului vietii, de care nu v-om scapa niciodata si, de care nici nu vreau sa scap. Momente triste care ne-au definit si care ne-au facut sa realizam ce e bine si ce e rau, sa ne acceptam asa cum suntem, sa ne gasim partile rele si sa le transformam in ceva mai bun, momente care le-am petrecut impreuna.
  Poate nu ar trebuii sa ma gandesc la asta acum, ar trebuii sa fiu fericita, sa las gandurile deoparte. Dar, defapt, sunt fericita, de ce nu? A trecut un an. Un an in care toate astea s-au intamplat, am fost unul langa celalalt, sau nu am fost insa ne-am iubit in continuare si asta facem si acum.
  -Dragule... soptesc eu ridicandu-mi privirea.
  Privirea ta e fixata in gol, acea privire serioasa care imi da de gandit de fiecare data. Te privesc in continuare cum ma ti langa tine, un brat pe sub capul meu ca sa stau confortabil si celalalt cuprinzandu-mi talia pentru a fi cat mai aproape. Ma lipesc mai tare de tine, daca asta ar fi posibil, si iti examinez atent chipul. Buzele tale, care sunt atat de dulci si de moi cand ma saruti, acum sunt stranse intr-o linie dura. Ochii, larg deschisi, privesc fascinati ceva ce eu nu pot vedea. O fericire imi inunda sufletul si incep sa zambesc cu gura pana la urechi. Iti surprind chicotul si privirea care se transforma din una serioasa in una jucausa, lasandu-ma fara suflare. Iti musti buza si nu te uiti direct la mine insa ma privesti cu coada ochiului si stiu ca te amuza felul in care ma holbez fara nerusinare. Ma inrosesc si ma aplec sa iti astern o sarutare tandra pe obraz inspirand parfumul care ma ameteste de multe ori.
  Off.. cat pot sa te ador, as putea sa te tin in bratele mele toata viata, sa ramanem aici, timpul sa se opreasca in loc si sa ne bucuram de acest moment pentru totdeauna, neintrerupti.
  Ma ridic putin si imi sprijin mainile pe pieptul tau. Insfarsit iti muti privirea la mine si imi arunci un zambet frumos care imi trezeste fluturi in stomac. Ma apropii incet si iti las o sarutare pe buze.
  -Vrei sa fi iubitul meu? intreb eu pe negandite.
  -Intotdeauna o sa fiu.

vineri, 30 noiembrie 2012

one more night..


"Oare cum arata? Oare s-a schimbat de la ultima intalnire? Oare v-a reactiona cumva?"
Intrebarile se invart prin mintea mea in timp ce eu, cu pasi repezi, inaintez spre locul nostru de intalnire. Inima imi bate puternic, mainile incep sa imi transpire. 
  Si iata-te stand acolo pe banca foarte relaxat, concentrat pe un lucru probabil.. banal. Ma apropii incet de tine si imi dau ochii peste cap cand tu continui sa te uiti la telefon. Baietii astia.
 -Hei ! spun si ma asez langa tine.
  Incerc s-a imi ascund fericirea. Ar trebuie sa fiu suparata pe tine insa nu pot, asa ca un zambet urias isi face loc pe fata mea cand tu iti ridici privirea si ma privesti asa cum numai tu o faci. Ma linistesc cand incepi sa imi vorbesti de scoala si incep sa ma relaxez pe parcursul conversatiei. Sigur.. chiar am putea sa ramanem prieteni, de ce nu? Amandoi am facut greseli si amandoi regretam asta asa ca nu ar mai trebuii sa fiu nesimtita , si sa accept sa fim prieteni.
  Sau poate eu nu pot sta fara tine. Of! Imi dau cateva palmi mintale pentru lucrul care l-am zis, nu se poate asa ceva, trebuie sa termin odata. Sau poate nu trebuie. Bine.. imi doresc sa stau cu tine, nu se poate sa nu, deci mai bine ramanem prieteni!
  -Nu-ti mai musca buza! te aud spunand, cu privirea pe buzele mele.
  Incep sa ma inrosesc si imi las privirea in jos. Nu se poate asa ceva. Imi ridic privirea si te vad cum zambesti, cu capu lasat putin intr-o parte. Imi aduci aminte de momentele in care eram impreuna iar eu faceam ceva nesabuit pe cand tu te comportai ca un om matur. 
  Zambesc si eu si incerc sa ma abtin din a-mi mai musca buza. Ma bucur ca m-ai intrebat de scoala si incep sa iti povestesc cateva lucruri care s-au intamplat in acea zi insa tu te apropii de mine cu acelasi zambet dragut.
  -Taci si pupa-ma ! imi spui tu, dupa care mana ta imi ajunge in par si ma trage spre buzele tale care ma asteapta insetate. 
  Stiu ca nu ar trebuii sa te las sa faci asta insa inchid "vocea" asta intr-un colt al mintii si ma las in voia sarutului dulce care ma invaluie ca in vremurile bune si ma face sa uit de probleme. Totul e ciudat.. dar nu mai conteaza acum !

joi, 13 septembrie 2012

Aroma dragostei


  -Ohh, te rog ! ma implora el cu cea mai inocenta fata pe care o poate avea.
  Imi las capul pe spate si inchid ochii. O multime de emotii imi invaluie capul insa nu numai. Corpul meu este prezent si receptiv tanjind dupa atingerea lui. In minte mi se strecoara cele mai intime imagini cu noi doi si simt dintro data cat de mult il vreau. Imi dau cateva palme mintale si deschid ochii. Nu trebuie sa ma las aiurita acum, dupa ce am primit o portie sanatoasa de cearta.
  -Nu stiu... spun, incercand sa fiu cat mai serioasa. Nu stiu daca pot sa ma obisnuiesc cu schimbarile tale de comportament, cu toanele tale... ma durut ce ai spus.
  -Iarta-ma te rog, pur si simplu m-am lasat dus de val, nu stiu ce mi-a venit, sti ca nu sunt asa! Te rog!!
  E atat de afectat de treaba asta, ohh... se vede clar pe fata lui cat de rau ii pare, cat de mult ma iubeste. Chipul mi se imblanzeste iar masca serioasa imi dispare imediat. Las capul in jos, rusinata ca am reactionat asa de urat.
  -Iubito... .
  La auzul acestui cuvant inima o ia la galop iar eu ma simt nevoita sa imi ridic privirea. Ochii lui sunt incarcati de o dorinta stralucitoare, buzele lui sunt intredeschise si asteapta sa fie sarutate, de mine. Ahh, de mine ! Imi musc buza instinctiv iar asta ii e de ajuns. Dintr-un pas ajunge in fata mea si ma ia in brate acoperindu-ma cu sarutari dulci. Imi ridic mainile si incep sa le plimb prin parul lui. Senzatia este de nedescris, simt cum corpul meu se lipeste de al lui cerand mai mult, mult mai mult.
  Ii simt mainile cum coboara si ma ridica in sus. Il inconjor imediat cu picioarele dorindu-mi cu multa ardoare sa ramanem asa pentru tot restul vietii. Doar noi doi, coplesiti de arsita iubirii, ametiti de dogoarea dulce a dragostei, invaluiti in soapte de iubire si mangaieri dulci.
  Imi plimb mainile pe obrazul lui apoi il sarut incetisor. Buzele i se deschis iar eu am deosebita placere de a inspecta locul acela, de a ma juca cu limba lui, si de a-i gusta aroma. Ma musca usor de buza inferioara trimitandu-mi fiori in tot corpul. Il iubesti, ma informeaza vocea din capul meu.
                                                            Ohh, sunt sigura de asta !

marți, 11 septembrie 2012

Nedrept


  Fragment din Cele 50 de vicii ale Domnului Grey de E L James.


"  Liftul soseste si pasim inauntru. Suntem singuri. Deodata, dintr-un motiv inexplicabil, probabil ca urmare a apropierii intr-un spatiu inchis, atmosfera dintre noi se schimba, incarcata cu o anticipare electrica, insufletitoare. Respiratia mi se modifica si inima imi bate mai repede. Imi musc buza.
  -Oh, la naiba cu birocratia, geme el.
  Se repede la mine, lipindu-ma de peretele liftului. Pana sa-mi dau seama ce se intampla, imi prinde ambele maini intr-o stransoare ca de cleste deasupra capului si ma tintuieste de perete cu propriile solduri. Ce nebunie! Cu cealalta mana ma apuca de par si-l trage in jos, ridicandu-mi fata dupa care-si lipeste buzele de ale mele. Putin lipseste sa nu fie dureros. N-am fost niciodata sarutata astfel. Sovaielnic, limba mea o atinge pe a lui, alaturandu-i-se intr-un dans lent, erotic, totul numai atingere si senzatii, cu miscari iuti si agresive.
    [...]
  -Esti.Atat.De.Dulce, murmura el, rostind cuvintele ca intr-un staccato.
  Liftul se opreste, usile se deschid si el se departeaza de mine cat ai clipi, lasandu-ma fara aer. Trei insi in tinuta office se uita la noi si pufnesc dispretuior in timp ce se urca in cabina. Pulsul meu atinge cote alarmante, am senzatia ca tocmai am urcat pieptis un deal. Imi vine sa ma aplec si sa-mi prind genunchii cu mainile... dar ar fi prea pe fata.
  Arunc o privire spre el. Pare atat de calm si de imperturbabil, de parca tocmai ar rezolva careul de cuvinte incrucisate din Seattle TimesCe nedrept e totul. Sa fie oare totalmente neafectat de prezenta mea? Se uita la mine cu coada ochiului si, cu delicatete, lasa sa iasa un oftat adanc. Aha, deci pana la urma e tulburat - si mica mea zeita initima se unduieste intr-o blajina samba a victoriei. Barbatii coboara la primul etaj. Mai avem de coborat un nivel.
  -Te-ai spalat pe dinti, zice el, privindu-ma fix.
  -Ti-am folosit periuta.
Buzele i se curbeaza intr-o jumatate de zambet. "

marți, 21 august 2012

Dorita

Fragment din cartea Printul mecanic de Cassandra Clare.



" Ea scutura din cap, simtind cum parul ii gadila ceafa.
  -Vorbeste febra din tine, nu tu.
  Ochii lui se intunecara; Jem dadu sa se indeparteze de ea.
  -Tu nici macar nu crezi ca as putea sa te doresc, zise el, pe jumatate soptind. Ca sunt indeajuns de puternic, indeajuns de sanatos...
  -Nu... Fara sa se gandeasca, il apuca de brat. El se incorda. James, nu asta am vrut sa spun...
  El o prinse strans de mana, cu degetele. Apoi o intoarse si o trase catre el.
  Stateau fata in fata, piept langa piept. Respiratia lui ii facea parul sa se miste. Ea simtea febra ridicandu'se de pe pielea lui precum ceata de pe Tamisa; simtea sangele zvacnindu'i sub piele; vedea in mod ciudat de clar pulsul pe gatul sau, lumina de pe buclele deschise la culoare, unde coborau pe gatul si mai palid.  Furnicaturi urcau si coborau pe pielea ei, uimind'o. Acesta era Jem -prietenul ei, la fel de calm si de nadejde precum bataia inimii. Jem nui facea pielea sa arda sau sangele sa'i circule cu viteza prin vene, pana cand ametea.
  -Tessa, spuse el.
  Ea se uita la el. Nu era nimic calm sau de nadejde in expresia sa. Ochii ii erau negrii, obrajii imbujorati. Cand ea isi ridica fata, el si'o cobora, si gura sa se apleca spre a ei si, in timp ce ea ingheta de surprindere, se sarutau. Jem. Il saruta pe Jem. In timp ce saruturile lui Will erau inflacarate, ale lui Jem erau la fel de proaspete precum aerul curat dupa ce ai fost inchis mult timp intr'un intuneric imbacsit. Gura sa era moale si ferma; o prinse delicat de ceafa cu o mana, conducandu'i gura catre a sa. Cu cealalta, ii cuprinse chipul, degetul mare mangaindu'i usor obrazul. Buzele sale aveau gust de zahar ars; dulceata drogului, presupuse ea.
Atingerea lui, buzele sale erau nesigure iar ea stia de ce. Spre deosebire de Will, lui i'ar pasa ca asta era culmea indecentei, ca el nu ar fi trebuit s'o atinga, s'o sarute, ca ea ar trebui sa se dea inapoi.
  Dar ea nu voia sa se retraga. Tocmai cand se intreba daca Jem era cel care o saruta, daca Jem era cel care'i facea capul sa pluteasca si urechile sa tiuie, simti cum bratele i se ridicau de parca aveau minte proprie, incolacindu'se in jurul gatului sau, tragandu'l mai aproape.
  El gemu sub buzele ei. Trebuie sa fi fost atat de sigur ca ea avea sa'l respinga incat, pentru o clipa, ramase nemiscat. Mainile ei trecura peste umerii lui, indemnandu'l cu atingeri delicate, cu un tremurat pe buzele sale, sa nu se opreasca. El ii raspunse sovaielnic dezmierdarii, apoi cu mai multa forta - sarutand'o din nou si din nou, de fiecare data cu si mai multa insistenta, cuprinzandu'i fata in mainile lui arzatoare, degetele sale subtiri de violonist managaindu'i pielea, facand'o sa tremure. Mainile sale coborara pe spatele ei, tragand'o mai aproape; picioarele ei desculte alunecara pe covor ai se impleticira inapoi, iar ea cazu pe pat.
  Degetele apucara strans camasa lui, tragandu'l pe Jem deasupra ei, simtind greutatea acestuia pe corpul ei de parca primise inapoi ceva ce fusele al ei dintotdeauna, o parte din ea careia ii dusese dorul, fara sa stie acest lucru. Jem era usor, cu oase goale precum ale unei pasari, si aceeasi inima ce batea repede; isi trecu mainile prin parul lui, iar acesta era la fel de moale ca penele, exact asa cum isi imaginase in visele ei cele mai tainice. El nu parea sa vrea sa se mai opreasca sa'si tot treaca, uimit, mainile peste trupul ei. Acestea coborau pe corpul ei, el respirand neregulat in urechea ei, in timp ce mainile gasira funda halatului si se oprira acolo, cu degetele tremurandu'i. "

miercuri, 4 iulie 2012

O parte din mine


  Simt o durere care apasa pe pieptul meu. Am impresia ca se face din ce in ce mai mare. Inima pulseaza puternic, o ia la goana, transpiratia aluneca incet, strang ochii cat pot de tare si incerc sa nu ma mai gandesc la nimic. Durerea se intensifica. Simt miile de cutite in inima, strang mai tare de perna dorindu'mi ca agonia asta sa inceteze o data si sa ma lase sa dorm.
  Ma intorc pe cealalta parte iar obrazul meu atinge o parte rece a pernei. Un val de liniste ma cuprinde insa asta dureaza doar o clipa fiindca durerea ma ia din nou. Nu e o durere fizica ci o durere sufleteasca. Simt cum tu esti la mare departare de mine iar asta ma innebuneste, ma face sa tip si sa urlu de dor.
  Iubitule, durerea aceasta ma cuprinde in fiecare zi. Seara e cel mai groaznic deoarece stau intinsa in pat si ma gandesc la bratele tale care ma cuprindeau si ma strangeau la piept, odata. Acum nu e nimeni langa mine sa ma ia in brate, nu esti tu, cealalta parte din mine, cea care ma completeaza.
  Vreau acel sarut pe frunte, vreau acele mangaieri care ma calmau, te vreau pe tine dragul meu..

luni, 7 mai 2012

Placere

  Iubire,bunatate,simpatie,disperare si placere. Emotiile treceau prin ochii aceia caprui fara ca macar sa te lase sa respiri. Ochii tai ma implorau insa nu eram sigura daca cereau mai mult sau vroiau sa incetez. Nu conta defapt pentru ca erau atat de concentrati, si totusi atat de visatori... M'am concetrat asupra privirii tale. Vroiam sa deslusesc o alta emotie insa totul se derula cu o viteza uimitoare. M'am aplecat mai mult spre tine. Vroiam sa iti simt mirosul acela usor dulceag care ma innebunea de fiecare data cand te sarutam pe gat. 


  Privirea imi e distrasa de buzele tale. Niste dinti albi apasa cu putere buza inferioara formand o imagine erotica  si senzuala. Imi umezesc buzele si ma intind spre tine pentru a te saruta. Apas incet simtind cat de moi iti sunt buzele. O senzatie calda imi strabate trupul. Ma lipesc de tine si simt cum ma invaluie o caldura placuta.
  O placere dulce ne invaluia pe amandoi. Privirea aceea visatoare scotea din mine sunete ciudate care se armonizau perfect cu gemetele tale. Simteam o apasare puternica si placuta care imi trimitea senzatii nebune prin tot corpul. Era totul atat de moale, delicat si totusi puternic. Cu cat totul era mai rapid, cu atat ma uimea si ma invada o multime de senzatii.
  Simteam cum pluteam amandoi la nivelul fericirii maxime. Totul in jurul nostru nu mai conta. Eram noi si restul lumii. M'ai luat in brate inainte sa cad si mi'am asezat capul pe pieptul tau. Ne sarutam pasional si ne tineam in brate pana la apusul soarelui. Iar apoi, ne iubeam din nou...

luni, 30 aprilie 2012

Dureros


  Te strang mai tare de mana de parca nu ar fi de ajuns. Vreau sa iti provoc durere, sa simti, sa stii ca sunt acolo dar tu nu ma observi. Privirea ta e concentrata asupra unui cuplu cam de varsta noastra. Radeau, se imbratisau, se sarutau. Ma pun in fata ta cu gandul sa te readuc la starea de dinainte. Imi pun palmele pe obrajorii tai reci, te trag spre mine si te sarut incet si timid. Nu primesc nici o reactie de la tine, nimic.
  Esti atat de distant incat ma sperii. Niciodata nu te'am mai vazut atat de nervos si de trist. Nu stiu ce sa cred, ce sa fac. In ochii tai se distinge o tristete nemarginita, nu ai nici o culoare in obraji, esti totul rece, nu esti tu ! Te iau in brate si iti soptesc ca totul va fi bine insa nici eu nu cred asta.
  -Nu, nu va fi bine. Daca continuam, vei suferii mult din cauza mea iar eu nu vreau asta !
  -Nu! Te rog nu spune asta, nu voi suferii, iti jur !
  Simt cum lacrimile mi se aduna si se rasfiresc pe gene. Ma intorc rusinata si las capul in jos. Inchid ochii sperand ca totul sa redevina la normal. Acum cateva zile eram cei mai fericiti din intreaga lume. Ne sarutam in continuu, ne alintam, radeam si ne strangeam in brate. Tipam si fugeam si nu ne pasa de ce spun ceilalti. Pur si simplu eram in lumea noastra si era perfect insa acum nu mai poate sa fie asa. Stiam ca odata se va intampla dar de ce acum?
  -Nu mai putem... , soptesti tu.
  Tin ochii strans inchisi cu gandul ca totul se va risipii, ca acesta este doar un cosmar insa cand ii deschid, in jurul nostru gasesc aceeasi tensiune de nepatruns, aceeasi tristete pe chipul tau angelic. Durerea imi patrunde in inima si ma impunge ca o mie de cutite cand imi dau seama de intelesul cuvintelor. Nu mai putem.. . Picioarele incep sa imi tremure, mainile mele le apuca pe ale tale si le strang necontrolat. E ca un cosmar in care tip la tine si plang, cad in genunchi de durere iar tu te intorci cu spatele si pleci. Dar nu. Tu nu faci asta. Tu inca stai acolo si ma privesti cu aceeasi tristete in ochi. Lacrimile mi se aduna din nou.
  -Nu face asta.
  Nu puteam sa nu fac asta, sa nu plang. De ce imi spui spui sa nu plang cand tu imi provoci aceste dureri?
  -Nu vreau sa ne despartim, spun eu incet de tot.
  Cuvintele abia se mai auzeau. M'am uitat atenta in ochii tai si am vazut. Lacrimile amenintau sa iasa, erai pe punctul de a plange iar eu nu puteam sa suport asta. Un inger care plange, din cauza mea, ar fi... imposibil. Te'am luat in brate si te'am strans la piept. Vroiam sa iti transmit incredere insa corpul meu tremura si nu stiam cat mai pot sa ma tin pe picioare.
  Nu stiu cat am stat asa. Poate cateva secunde, poate cateva ore, sau poate cativa ani insa am simtit cum te schimbi. Simteam cum iti revine culoarea, cum iti revine increderea. Te'ai indepartat, m'ai prins de maini si ai inceput sa iti plimbi privirea ba la mine, ba la cuplul de alaturi.
  -Nu o sa ne despartim! Nu o sa permit asta! Te iubesc prea mult ! mi'ai spus printre saruturile dulci ale victoriei.

duminică, 22 ianuarie 2012

De ce iubesc ?

  Sunt confuza,stresata,enervata insa stiu un singur lucru: ca te iubesc!
  Corpul imi tremura de la atatea emotii. Picioarele nu vor sa ma mai asculte asa ca ma asez pe scaun. In mainile mele sta calm, poate prea calm, un telefon. Ar trebuii sa bazaie, sa cante din cauza mesajelor tale dar nu se intampla asta. Tu.. nu stiu ce sa mai cred in legatura cu tine. In legatura cu iubirea noastra. Cateodata nu ma cauti deloc, ma lasi sa sufar si sa suspin pana la lacrimi iar cateodata parca iti pasa atat de mult incat ma sufoci. Pe mine nu ma deranjeaza. Imi place sa ma sufoci cu iubirea ta. E un mod placut de a trai fara aer, atat de placut si fara dureri incat nu mi'ar mai trebui altceva. Imi dau seama ca nu intelegi cat de important esti pentru mine. Poate esti mai fericit asa, zic. Iar eu vreau ca tu sa fi fericit! As face orice pentru tine si tu sti asta. 
  Nu inteleg insa de ce ramai pe langa mine cand am impresia ca nu vrei asta. Nu inteleg de ce imi dai sperante cand tu chiar nu vrei nimic. Sau poate vrei dar ti'e teama de ceva, de mine. Nu ar trebui sa iti fie. Daca te intorci la mine va fi totul ca la inceput. Noi vom fi tot timpul fericiti si trebuie sa fie asa pentru ca ne iubim. Stiu ca tu incerci sau poate tu chiar vrei sa demonstrezi ca nu'i asa dar eu simt ca e.
  Mi'e dor de momentele petrecute impreuna. Mi'e dor de senzatia care ma invada cand tu ma sarutai. O mie de sageti dureroase imi strapungeau trupul. E o durere placuta totusi, ca un drog. 
  Mi'e dor de simplul "te iubesc" pe care mi'l spuneai la fiecare trei fraze si care avea o valoare enorma pentru mine. Mi'e dor de NOI ! Inteleg ca tu nu observi cat de emotionata pot fi cand stau langa tine. Sau poate ca observi dar nu vrei sa imi spui. Nu mai stiu ce sa cred.
  Stiu ca am gresit, recunosc, iar acum regret foarte mult ce am facut. Nu stiu de ce, ma simteam foarte bine cu tine, nu stiu de ce am facut'o, dar am facut'o. Si mai stiu ca si tu ai facut'o. O faci si acum si ma doare insa incerc sa trec cu vederea chiar daca pare imposibil. Incer sa merg mai departe chiar daca mi'as dori sa stau in bratele tale acum. Mi'as dori sa revina totul la normal, acum. 
Pentru surioara mea Ale D. !<3 
Te iubesc mult de tot si nu mai fi suparata!! 
Totul o sa fie bine draga mea, stii ca sunt alaturi de tine ! :*