joi, 10 ianuarie 2013

Incomplete


  Fragment din cartea Nopti de patima ( Seria: Fratia pumnalului negru ) de J. R. Ward




 " Dupa o vreme indelungata, Beth inalta capul. Isi linse buzele. Deschise ochii.
  Wrath o privea fascinat. La gat i se observa o rana deschisa.
  -Oh, Doamne, ce ti-am facut? exclama ea si intinse mana sa opreasca sangele care i se prelingea din vena.
  Wrath ii duse degetele la buze si le saruta.
  -Ma accepti ca hellren?
  -Poftim? zise ea, inca buimaca.
  -Casatoreste-te cu mine.
  Beth se uita la gaura din gatul lui si simti ca i se face rau.
  -Pai... eu... .
  Durerea se abatu asupra ei, naprasnica si infernala. O dobori. O duse in pragul agoniei. Beth se indoi de mijloc si incepu sa se rasuceasca pe pat.
  Wrath se ridica imediat si o aseza pe genunchii lui.
  -O sa mor? suspina ea.
  -Nu, leelan. Nu mori. O sa-ti treaca, ii soptii el. Dar va fi urat.
  Intregul sistem digesitv al lui Beth parea cuprins de convulsii succesive si femeia se prabusii pe spate.
[...]
  Wrath nu se misca de langa ea in tot acest timp.

           ***

  Wrath resui sa respire normal candva dupa ora trei dimineata.
  In sfarsit, Beth se linistise.
  Si nu era o liniste mortuara, ci acea aclamie de dupa o furtuna teribila.
  Cu cat curaj infruntase totul! Indurase durerea fara scancete ori plansete. Pana si el se rugase ca tranzitia sa se sfarseasca odata.
  Beth scoase un sunet ragusit.
 -Ce doresti, leelan? spuse el, apropiindu-si urechea de gura ei.
 -Dus.
 -Imediat.
[...]
  Wrath o saruta si o aseza pe canapea. Dupa aceea, trase cearsafurile ude de pe pat si husa de protectie a saltelei. Facutul patului se dovedi un chin. Descoperii cu greu asternuturile curate si ii veni si mai greu sa le intinda cum trebuie. Cand, in cele din urma, ispravi, o lua pe Beth de pe canapea si o culca pe satinul racoros si proaspat.
  Geamatul ei de placere era cel mai frumos compliment pe care il primise vreodata.
  Wrath ingenunche la marginea patului, abia atunci constatand ca era ud leoarca.
  -Da, rosi ea, in soapta.
  El o saruta pe frunte.
  -Ce anume, leelan?
  -Ma casatoresc cu tine. "

hellren = Barbat-vampir casatorit cu o femeie.
leelan = Termen afectuos, tradus liber prin "draga mea".

miercuri, 9 ianuarie 2013

Doar adevarul ..


Autor: al meu cel mai bun (si nebun) prieten, Bogdan. Tine-o tot asa !! :-*

"Uneori ma simt singur.. dar sigur de faptul ca
Vei fi iubita mea si nu doar o amica la o Adica
Cine zice ca cica nu o sa mearga mult o sa le zic ca..
Sunt sigur de asta , ne intelegem bine mamii
Iesim ne plimbam asa vor trece anii
simt c'am universul la picioare uite stelele
Toate's pentru tine, acum trage jaluzelele
Reducem vorbele, ridicam soaptele
Gata cu vorba acum vorbesc doar faptele
Decorul mi lai facut color, atat de colorat
Inainte era tot gri, acum l'ai schimbat
Privim apusul de parca ar fi ultimul
Dar stiu ca si maine o sa ma iubesti tot tu
Inima mi'e pusa pe toba care tine ritmul
Tu tine'ma de mana, eu vreau sa fiu ultimul.
Sunt cu capu'n nori de cand te'am cunoscut
Nu stiu ce mi'ai facut dar imi placi asa de mult
Sii cum vorbesti, cum zambesti ma ametesti
Ar fi un miracol sa'mi spui ca ma iubesti
Parca visez si sunt in cel mai tare film
Te iau de mana si plecam in lume sa calatorim
C'am luat bilete spre paradis
Azi sunt cu tine traiesc cel mai tare vis
Imi inchid telefonul nu imi pasa cine suna
Lasa'mi mesaj, azi sunt plecat pe luna
Lasati grijile, probleme cat esti cu mine
Te tin in brate de azi pana maine
Vorbim des prin mesaje sau la telefon
Ma trezesc cu tine si tot cu tine adorm
Nu aud nimic din ce spun altii, asta'i culmea
Doar tu esti soarele ce'mi lumineaza lumea."

joi, 3 ianuarie 2013

Intotdeauna !


  Hmm, s-au intamplat atat de multe, stau si ma gandesc, atatea momente frumoase printre care si momente nu atat de frumoase, amintiri care ne v-or bantuii pe parcursul drumului vietii, de care nu v-om scapa niciodata si, de care nici nu vreau sa scap. Momente triste care ne-au definit si care ne-au facut sa realizam ce e bine si ce e rau, sa ne acceptam asa cum suntem, sa ne gasim partile rele si sa le transformam in ceva mai bun, momente care le-am petrecut impreuna.
  Poate nu ar trebuii sa ma gandesc la asta acum, ar trebuii sa fiu fericita, sa las gandurile deoparte. Dar, defapt, sunt fericita, de ce nu? A trecut un an. Un an in care toate astea s-au intamplat, am fost unul langa celalalt, sau nu am fost insa ne-am iubit in continuare si asta facem si acum.
  -Dragule... soptesc eu ridicandu-mi privirea.
  Privirea ta e fixata in gol, acea privire serioasa care imi da de gandit de fiecare data. Te privesc in continuare cum ma ti langa tine, un brat pe sub capul meu ca sa stau confortabil si celalalt cuprinzandu-mi talia pentru a fi cat mai aproape. Ma lipesc mai tare de tine, daca asta ar fi posibil, si iti examinez atent chipul. Buzele tale, care sunt atat de dulci si de moi cand ma saruti, acum sunt stranse intr-o linie dura. Ochii, larg deschisi, privesc fascinati ceva ce eu nu pot vedea. O fericire imi inunda sufletul si incep sa zambesc cu gura pana la urechi. Iti surprind chicotul si privirea care se transforma din una serioasa in una jucausa, lasandu-ma fara suflare. Iti musti buza si nu te uiti direct la mine insa ma privesti cu coada ochiului si stiu ca te amuza felul in care ma holbez fara nerusinare. Ma inrosesc si ma aplec sa iti astern o sarutare tandra pe obraz inspirand parfumul care ma ameteste de multe ori.
  Off.. cat pot sa te ador, as putea sa te tin in bratele mele toata viata, sa ramanem aici, timpul sa se opreasca in loc si sa ne bucuram de acest moment pentru totdeauna, neintrerupti.
  Ma ridic putin si imi sprijin mainile pe pieptul tau. Insfarsit iti muti privirea la mine si imi arunci un zambet frumos care imi trezeste fluturi in stomac. Ma apropii incet si iti las o sarutare pe buze.
  -Vrei sa fi iubitul meu? intreb eu pe negandite.
  -Intotdeauna o sa fiu.

vineri, 30 noiembrie 2012

one more night..


"Oare cum arata? Oare s-a schimbat de la ultima intalnire? Oare v-a reactiona cumva?"
Intrebarile se invart prin mintea mea in timp ce eu, cu pasi repezi, inaintez spre locul nostru de intalnire. Inima imi bate puternic, mainile incep sa imi transpire. 
  Si iata-te stand acolo pe banca foarte relaxat, concentrat pe un lucru probabil.. banal. Ma apropii incet de tine si imi dau ochii peste cap cand tu continui sa te uiti la telefon. Baietii astia.
 -Hei ! spun si ma asez langa tine.
  Incerc s-a imi ascund fericirea. Ar trebuie sa fiu suparata pe tine insa nu pot, asa ca un zambet urias isi face loc pe fata mea cand tu iti ridici privirea si ma privesti asa cum numai tu o faci. Ma linistesc cand incepi sa imi vorbesti de scoala si incep sa ma relaxez pe parcursul conversatiei. Sigur.. chiar am putea sa ramanem prieteni, de ce nu? Amandoi am facut greseli si amandoi regretam asta asa ca nu ar mai trebuii sa fiu nesimtita , si sa accept sa fim prieteni.
  Sau poate eu nu pot sta fara tine. Of! Imi dau cateva palmi mintale pentru lucrul care l-am zis, nu se poate asa ceva, trebuie sa termin odata. Sau poate nu trebuie. Bine.. imi doresc sa stau cu tine, nu se poate sa nu, deci mai bine ramanem prieteni!
  -Nu-ti mai musca buza! te aud spunand, cu privirea pe buzele mele.
  Incep sa ma inrosesc si imi las privirea in jos. Nu se poate asa ceva. Imi ridic privirea si te vad cum zambesti, cu capu lasat putin intr-o parte. Imi aduci aminte de momentele in care eram impreuna iar eu faceam ceva nesabuit pe cand tu te comportai ca un om matur. 
  Zambesc si eu si incerc sa ma abtin din a-mi mai musca buza. Ma bucur ca m-ai intrebat de scoala si incep sa iti povestesc cateva lucruri care s-au intamplat in acea zi insa tu te apropii de mine cu acelasi zambet dragut.
  -Taci si pupa-ma ! imi spui tu, dupa care mana ta imi ajunge in par si ma trage spre buzele tale care ma asteapta insetate. 
  Stiu ca nu ar trebuii sa te las sa faci asta insa inchid "vocea" asta intr-un colt al mintii si ma las in voia sarutului dulce care ma invaluie ca in vremurile bune si ma face sa uit de probleme. Totul e ciudat.. dar nu mai conteaza acum !

joi, 13 septembrie 2012

Aroma dragostei


  -Ohh, te rog ! ma implora el cu cea mai inocenta fata pe care o poate avea.
  Imi las capul pe spate si inchid ochii. O multime de emotii imi invaluie capul insa nu numai. Corpul meu este prezent si receptiv tanjind dupa atingerea lui. In minte mi se strecoara cele mai intime imagini cu noi doi si simt dintro data cat de mult il vreau. Imi dau cateva palme mintale si deschid ochii. Nu trebuie sa ma las aiurita acum, dupa ce am primit o portie sanatoasa de cearta.
  -Nu stiu... spun, incercand sa fiu cat mai serioasa. Nu stiu daca pot sa ma obisnuiesc cu schimbarile tale de comportament, cu toanele tale... ma durut ce ai spus.
  -Iarta-ma te rog, pur si simplu m-am lasat dus de val, nu stiu ce mi-a venit, sti ca nu sunt asa! Te rog!!
  E atat de afectat de treaba asta, ohh... se vede clar pe fata lui cat de rau ii pare, cat de mult ma iubeste. Chipul mi se imblanzeste iar masca serioasa imi dispare imediat. Las capul in jos, rusinata ca am reactionat asa de urat.
  -Iubito... .
  La auzul acestui cuvant inima o ia la galop iar eu ma simt nevoita sa imi ridic privirea. Ochii lui sunt incarcati de o dorinta stralucitoare, buzele lui sunt intredeschise si asteapta sa fie sarutate, de mine. Ahh, de mine ! Imi musc buza instinctiv iar asta ii e de ajuns. Dintr-un pas ajunge in fata mea si ma ia in brate acoperindu-ma cu sarutari dulci. Imi ridic mainile si incep sa le plimb prin parul lui. Senzatia este de nedescris, simt cum corpul meu se lipeste de al lui cerand mai mult, mult mai mult.
  Ii simt mainile cum coboara si ma ridica in sus. Il inconjor imediat cu picioarele dorindu-mi cu multa ardoare sa ramanem asa pentru tot restul vietii. Doar noi doi, coplesiti de arsita iubirii, ametiti de dogoarea dulce a dragostei, invaluiti in soapte de iubire si mangaieri dulci.
  Imi plimb mainile pe obrazul lui apoi il sarut incetisor. Buzele i se deschis iar eu am deosebita placere de a inspecta locul acela, de a ma juca cu limba lui, si de a-i gusta aroma. Ma musca usor de buza inferioara trimitandu-mi fiori in tot corpul. Il iubesti, ma informeaza vocea din capul meu.
                                                            Ohh, sunt sigura de asta !

marți, 11 septembrie 2012

Nedrept


  Fragment din Cele 50 de vicii ale Domnului Grey de E L James.


"  Liftul soseste si pasim inauntru. Suntem singuri. Deodata, dintr-un motiv inexplicabil, probabil ca urmare a apropierii intr-un spatiu inchis, atmosfera dintre noi se schimba, incarcata cu o anticipare electrica, insufletitoare. Respiratia mi se modifica si inima imi bate mai repede. Imi musc buza.
  -Oh, la naiba cu birocratia, geme el.
  Se repede la mine, lipindu-ma de peretele liftului. Pana sa-mi dau seama ce se intampla, imi prinde ambele maini intr-o stransoare ca de cleste deasupra capului si ma tintuieste de perete cu propriile solduri. Ce nebunie! Cu cealalta mana ma apuca de par si-l trage in jos, ridicandu-mi fata dupa care-si lipeste buzele de ale mele. Putin lipseste sa nu fie dureros. N-am fost niciodata sarutata astfel. Sovaielnic, limba mea o atinge pe a lui, alaturandu-i-se intr-un dans lent, erotic, totul numai atingere si senzatii, cu miscari iuti si agresive.
    [...]
  -Esti.Atat.De.Dulce, murmura el, rostind cuvintele ca intr-un staccato.
  Liftul se opreste, usile se deschid si el se departeaza de mine cat ai clipi, lasandu-ma fara aer. Trei insi in tinuta office se uita la noi si pufnesc dispretuior in timp ce se urca in cabina. Pulsul meu atinge cote alarmante, am senzatia ca tocmai am urcat pieptis un deal. Imi vine sa ma aplec si sa-mi prind genunchii cu mainile... dar ar fi prea pe fata.
  Arunc o privire spre el. Pare atat de calm si de imperturbabil, de parca tocmai ar rezolva careul de cuvinte incrucisate din Seattle TimesCe nedrept e totul. Sa fie oare totalmente neafectat de prezenta mea? Se uita la mine cu coada ochiului si, cu delicatete, lasa sa iasa un oftat adanc. Aha, deci pana la urma e tulburat - si mica mea zeita initima se unduieste intr-o blajina samba a victoriei. Barbatii coboara la primul etaj. Mai avem de coborat un nivel.
  -Te-ai spalat pe dinti, zice el, privindu-ma fix.
  -Ti-am folosit periuta.
Buzele i se curbeaza intr-o jumatate de zambet. "

marți, 21 august 2012

Dorita

Fragment din cartea Printul mecanic de Cassandra Clare.



" Ea scutura din cap, simtind cum parul ii gadila ceafa.
  -Vorbeste febra din tine, nu tu.
  Ochii lui se intunecara; Jem dadu sa se indeparteze de ea.
  -Tu nici macar nu crezi ca as putea sa te doresc, zise el, pe jumatate soptind. Ca sunt indeajuns de puternic, indeajuns de sanatos...
  -Nu... Fara sa se gandeasca, il apuca de brat. El se incorda. James, nu asta am vrut sa spun...
  El o prinse strans de mana, cu degetele. Apoi o intoarse si o trase catre el.
  Stateau fata in fata, piept langa piept. Respiratia lui ii facea parul sa se miste. Ea simtea febra ridicandu'se de pe pielea lui precum ceata de pe Tamisa; simtea sangele zvacnindu'i sub piele; vedea in mod ciudat de clar pulsul pe gatul sau, lumina de pe buclele deschise la culoare, unde coborau pe gatul si mai palid.  Furnicaturi urcau si coborau pe pielea ei, uimind'o. Acesta era Jem -prietenul ei, la fel de calm si de nadejde precum bataia inimii. Jem nui facea pielea sa arda sau sangele sa'i circule cu viteza prin vene, pana cand ametea.
  -Tessa, spuse el.
  Ea se uita la el. Nu era nimic calm sau de nadejde in expresia sa. Ochii ii erau negrii, obrajii imbujorati. Cand ea isi ridica fata, el si'o cobora, si gura sa se apleca spre a ei si, in timp ce ea ingheta de surprindere, se sarutau. Jem. Il saruta pe Jem. In timp ce saruturile lui Will erau inflacarate, ale lui Jem erau la fel de proaspete precum aerul curat dupa ce ai fost inchis mult timp intr'un intuneric imbacsit. Gura sa era moale si ferma; o prinse delicat de ceafa cu o mana, conducandu'i gura catre a sa. Cu cealalta, ii cuprinse chipul, degetul mare mangaindu'i usor obrazul. Buzele sale aveau gust de zahar ars; dulceata drogului, presupuse ea.
Atingerea lui, buzele sale erau nesigure iar ea stia de ce. Spre deosebire de Will, lui i'ar pasa ca asta era culmea indecentei, ca el nu ar fi trebuit s'o atinga, s'o sarute, ca ea ar trebui sa se dea inapoi.
  Dar ea nu voia sa se retraga. Tocmai cand se intreba daca Jem era cel care o saruta, daca Jem era cel care'i facea capul sa pluteasca si urechile sa tiuie, simti cum bratele i se ridicau de parca aveau minte proprie, incolacindu'se in jurul gatului sau, tragandu'l mai aproape.
  El gemu sub buzele ei. Trebuie sa fi fost atat de sigur ca ea avea sa'l respinga incat, pentru o clipa, ramase nemiscat. Mainile ei trecura peste umerii lui, indemnandu'l cu atingeri delicate, cu un tremurat pe buzele sale, sa nu se opreasca. El ii raspunse sovaielnic dezmierdarii, apoi cu mai multa forta - sarutand'o din nou si din nou, de fiecare data cu si mai multa insistenta, cuprinzandu'i fata in mainile lui arzatoare, degetele sale subtiri de violonist managaindu'i pielea, facand'o sa tremure. Mainile sale coborara pe spatele ei, tragand'o mai aproape; picioarele ei desculte alunecara pe covor ai se impleticira inapoi, iar ea cazu pe pat.
  Degetele apucara strans camasa lui, tragandu'l pe Jem deasupra ei, simtind greutatea acestuia pe corpul ei de parca primise inapoi ceva ce fusele al ei dintotdeauna, o parte din ea careia ii dusese dorul, fara sa stie acest lucru. Jem era usor, cu oase goale precum ale unei pasari, si aceeasi inima ce batea repede; isi trecu mainile prin parul lui, iar acesta era la fel de moale ca penele, exact asa cum isi imaginase in visele ei cele mai tainice. El nu parea sa vrea sa se mai opreasca sa'si tot treaca, uimit, mainile peste trupul ei. Acestea coborau pe corpul ei, el respirand neregulat in urechea ei, in timp ce mainile gasira funda halatului si se oprira acolo, cu degetele tremurandu'i. "