De ce iubesc ?

  Sunt confuza,stresata,enervata insa stiu un singur lucru: ca te iubesc!

  Corpul imi tremura de la atatea emotii. Picioarele nu vor sa ma mai asculte asa ca ma asez pe scaun. In mainile mele sta calm, poate prea calm, un telefon. Ar trebuii sa bazaie, sa cante din cauza mesajelor tale dar nu se intampla asta. Tu.. nu stiu ce sa mai cred in legatura cu tine. In legatura cu iubirea noastra. Cateodata nu ma cauti deloc, ma lasi sa sufar si sa suspin pana la lacrimi iar cateodata parca iti pasa atat de mult incat ma sufoci. Pe mine nu ma deranjeaza. Imi place sa ma sufoci cu iubirea ta. E un mod placut de a trai fara aer, atat de placut si fara dureri incat nu mi'ar mai trebui altceva. Imi dau seama ca nu intelegi cat de important esti pentru mine. Poate esti mai fericit asa, zic. Iar eu vreau ca tu sa fi fericit! As face orice pentru tine si tu sti asta. 

  Nu inteleg insa de ce ramai pe langa mine cand am impresia ca nu vrei asta. Nu inteleg de ce imi dai sperante cand tu chiar nu vrei nimic. Sau poate vrei dar ti'e teama de ceva, de mine. Nu ar trebui sa iti fie. Daca te intorci la mine va fi totul ca la inceput. Noi vom fi tot timpul fericiti si trebuie sa fie asa pentru ca ne iubim. Stiu ca tu incerci sau poate tu chiar vrei sa demonstrezi ca nu'i asa dar eu simt ca e.

  Mi'e dor de momentele petrecute impreuna. Mi'e dor de senzatia care ma invada cand tu ma sarutai. O mie de sageti dureroase imi strapungeau trupul. E o durere placuta totusi, ca un drog. 

  Mi'e dor de simplul "te iubesc" pe care mi'l spuneai la fiecare trei fraze si care avea o valoare enorma pentru mine. Mi'e dor de NOI ! Inteleg ca tu nu observi cat de emotionata pot fi cand stau langa tine. Sau poate ca observi dar nu vrei sa imi spui. Nu mai stiu ce sa cred.

  Stiu ca am gresit, recunosc, iar acum regret foarte mult ce am facut. Nu stiu de ce, ma simteam foarte bine cu tine, nu stiu de ce am facut'o, dar am facut'o. Si mai stiu ca si tu ai facut'o. O faci si acum si ma doare insa incerc sa trec cu vederea chiar daca pare imposibil. Incer sa merg mai departe chiar daca mi'as dori sa stau in bratele tale acum. Mi'as dori sa revina totul la normal, acum. 

Pentru surioara mea Ale D. !<3 

Te iubesc mult de tot si nu mai fi suparata!! 

Totul o sa fie bine draga mea, stii ca sunt alaturi de tine ! :*

Iubind..

Draga jurnalule...

  Azi, un sentiment care pare destul de strain pentru corpul meu ma invadeaza. Sunt sigura ca l'am mai simtit pana acum dar.. acum e mai diferit, foarte diferit, stiu asta. Nu inteleg cum acest sentiment te face sa suferi pana la lacrimi, nu inteleg cum un sentiment care pare atat de inocent te duce in culmile disperarii, nu inteleg de ce inima mea bate cu o putere straina pentru mine. Plamanii mei nu au fost construiti sa adaposteasca o inima care bate atat de salbatic. Apas incet cu mana pentru a o linistii.
  Sentimentul acesta e atat de ciudat incat imi alina celelalte dureri. E ca o miere pusa pe o felie de paine prajita. Totul devine mai frumos si mai clar in privinta celorlalte lucruri dar mierea tot atat de dulce ramane incat te arde daca profiti de ea. Totul e mai roz..un roz care te aduce la disperare.
  Vreau sa gasesc ceva cu care sa'mi potolesc aceasta stare de euforie care o am de fiecare data cand il vad, inainte si dupa. Insa nu pot. Corpul incepe sa'mi tremure iar mainile incep sa imi transpire cand ma gandesc ca il voi vedea peste putin timp, poate prea putin. Gandurile mi se indreapta fuga spre colturi ale mintii nesitute de mine. Colturi pline de imagini perfecte cu el. Cand ma ia de mana simt cum o ceata densa se instaleaza in jurul nostru, simt cum corpul meu se incalzeste la impreunarea mainilor noastre, simt cum fiecare nerv din mine e trezit la viata. Ma saruta atat de incet si atat de gingas de parca as fi un lucru pretios. Pamantul imi fuge de sub picioare. Ochii lui mijiti sclipesc cu adevarat iar eu uit de restul problemelor. Sunt fericita pentru ca el ma face fericita. Nu pot sa nu zambesc cand e cu mine, pur si simplu e imposibil.
  Atat de putin timp si totusi m'am obisnuit atat de mult cu el incat simt ca innebunesc cand ii dau drumul la mana. Totul se prabuseste in jurul meu inclusiv inima mea care, parca e smulsa din piept. Imi repet in continuare ca il voi vedea curand, ca il voi saruta atat de mult incat voi acoperi tot timpul in care am stat despartiti.

Te iubesc !

  Trag adanc aer in piept si inchid ochii. Imi fortez mintea sa se gandeasca la altceva pentru a vedea daca pot avea liniste timp de 5 secunde. Nu pot. Ma las incet pe spate si deschid ochii. Inima imi bate nebuneste asa ca imi duc mana la piept si apas tare, incercand, fara nici un rezultat, sa o opresc. Mintea imi e inundata de parfumul tau, de zambetul tau perfect, de farmecul tau ametitor.
  De ce oare simt aceasta durere coplesitoare dar atat de placuta si dulce? E atat de frumos sa fiu cu tine, sa stam imbratisati si sa ne sarutam in fiecare secunda. E atat de frumos cand iti zaresc privirea aceea ce ma face sa o iau razna. E totul atat de frumos.
  -Ce faci?
  Ma ridic repede la auzul vocii dureros de familiare. In fata usii mele stateai tu, persoana care imi bantuie fiecare vis si care ma aduce in pragul disperarii cateodata. Disperare dupa care tanjesc cand nu esti langa mine. Tanjesc dupa imbratisarile tale si dupa saruturile tale. Dar niciodata nu iti spun chestiile astea.
  -Hmm, e tot ce pot sa spun in timp ce tu te indrepti spre mine.
  Te asezi usor pe pat si ma tragi spre tine. Nu stiu cum poti fi atat de delicat si de atent la tot dar ma faci sa tremur din toate partile. Imi asez capul pe pieptul tau si stau asa timp de cateva minute pana cand tu ma prinzi de barbie si imi ridici fata pentru a ma privi in ochii. Nu puteam sa te privesc in ochii mai mult de 5 secunde. Simteam ca innebuneam daca te priveam asa, simteam furnicaturi pe toata pielea si fluturasi in stomac. Am inchis ochii incercand sa ma gandesc la orice altceva.
  -Esti bine?ma intrebi tu. Putina tristete se aude in glasul tau asa ca te iau de maini si te tin strans, incapabila sa scot vre'un sunet. Lacrimile au inceput sa curga iar ceva delicat m'a atins pe obraji si le'a sters. Imi las capul in jos rusinata, deschid ochii si ma uit la mainile noastre impreunate. Nu credeam ca tu vei fi vreodata al meu, nu credeam ca pot sa te am doar pentru mine. Eram atat de egoista ... .
-Te iubesc, soptesc usor, sperand sa nu ma auzi.