Prea perfect

             "Stau intinsa pe pat cu ochii inchisi.

           Soarele imi invadeaza fiecare patratel din camera cu lumina lui orbitoare de dimineata. Totul in jur pare de'un aur fermecator. Ursuletii mei de plus care stau toata ziua atarnati pe unde apuca acum sunt asezati intr'o ordine ciudata.Deschid ochii. Pereti galbeni sunt pictati cu pete maronii asemeni unei zile de toamna. Imi indrept privirea spre tavan dar vad doar patul cu stalpii lui de un alb imaculat care se ridica in sus si sustin perdelele rozalii ale patului. Ma simt ca o printesa care a descoperit de abia ieri ca e una !
  Un sentiment ciudat dar toxic imi inunda venele. Imi era atat de dor de sentimentul acesta prea frumos, atat de mult timp a durat de cand nu te'am avut cu mine incat pari strain pentru corpul meu.
  Te simt... te indrepti spre mine cu o viteza supraomeneasca dar totusi atat de lenta. Nu stiu cum de simt asta si nici nu stiu cum de iti pot citi gandurile intortocheate. Stiu ca esti speriat. Speriat de gandul ca poate am disparut.
  Apari in pragul usii rasufland usurat. Un zambet iti infloreste pe fata iar ochii jucausi ma masoara din cap pana in picioare. Ma ridic in capul oaselor iar tu incepi si razi in timp ce vi si ma ciufulesti mai tare. Te lasi pe spate, in pat iar eu ma intorc ca sa te fixez cu privirea. Intotdeauna ma incanta frumusetea lui, intotdeauna gaseam ceva nou la el si intotdeauna imi taia rasuflarea cand il vedeam in fiecare dimineata urmand aceeasi rutina: vi, ma studiezi, zambesti, ma ciufulesti, te asezi pe pat si asa mai departe. Ma las incet in jos iar tu ma tragi mai aproape de tine invaluindu'ma cu bratele tale si dandu'mi acel sentiment de protectie. Totul pare a fi atat de perfect dimineata incat mi'as dori sa ramanem asa pentru totdeauna. Te iubesc."

   De ce imi apare intotdeauna in minte imaginea aceasta cu "o dimineata perfecta" cand te vad?
   Dar nu vrei sa sti ce imi apare in minte cand imi vorbesti !